Markos Meskos

Markos Meskos (1935-2019) s-a născut în Edessa. A finalizat studiile gimnaziale și liceale în Edessa și a lucrat ulterior în magazinul tatălui său, scriind poezie încă din adolescență. Prima sa apariție în literatură a avut loc în 1956 cu poezia "Eirini", publicată în revista "Epitheorisi Technis" (numărul 13, ianuarie 1956), sub pseudonimul Koulis Avgerinos (a folosit, de asemenea, pseudonimele literare Dimitris Grammatikos și Petros Milionis). În 1957, s-a alăturat echipei editoriale a revistei "Martyries". Prima sa colecție de poezii, "Prin apo ton thanato", datează din 1958. În 1965 s-a stabilit permanent la Atena pentru a studia la Institutul Tehnologic din Atena al Școlii Doxiadis. Acolo a locuit până în 1980, lucrând, printre altele, ca grafician în agenții de publicitate și ca editor de publicații. În 1981 s-a mutat la Salonic și a devenit membru fondator al echipei editoriale a revistei "Cheirografa" și, mai târziu, a fost responsabil de Publicațiile Cooperativelor Agricole (ASE) între 1987-1993. A publicat poezii, proză și studii în diverse reviste precum "Epitheorisi Technis", "Efimerida ton poiiton", "Kainourgia Epohi", "Nea Estia", "Nea Poreia", "O Logotechnis", "Martyries", "Simeiotes", "Dekapenthimeros Politis", "Anti", "Elitrochos", "To Dentro", "Grammata kai Technes", etc. Prima fază a poeziei lui Meskos este legată de experiențele istorice traumatice ale anilor 1940 și este impregnată de sentimentul de unitate între poet și locul natal, subiectul uman și natură. Conceptul de rezistență traversează întreaga sa producție literară și, în timp ce în primele sale colecții se cristalizează în forme ale tradiției grecești, cum ar fi cele ale lui Digenis sau ale Kleftes, treptat tinde tot mai mult spre abstractizare. Alte caracteristici ale poeziei sale sunt invazia timpului istoric în spațiul individual și interacțiunea dintre personal și colectiv. Distincțiile sale includ premiul de poezie al revistei "Diavazo" pentru colecția "Chairetismoi", în 1995, premiul de poezie al Fundației Kostas și Eleni Ourani al Academiei din Atena, în 2006, pentru întreaga sa operă și Premiul Național de Poezie, în 2013, pentru colecția "Ta lytra". Poeziile sale au fost traduse în limbi străine. În 1981, a fost publicată de editura Ypsilon prima ediție colectivă a poeziilor sale, scrise între 1958 și 1980, sub titlul "Mavro dasos". Cartea a fost reeditată de două ori cu același titlu, completată de fiecare dată: în 1999 de editura Nefeli și în 2011, în două volume, de editura Gavriilidis. Editura Gavriilidis a publicat, de asemenea, proza sa colectată, în 2013, și "Keimena prosopika", în 2014. Ultimele sale cărți au fost eseul "Sinighoria poieseos" (Kichli, 2015), colecția de proză "En Vodenis: Keimena ekto emporiou apo tin endochora tis Edessas" (Edessa, 2016) și colecțiile de poezii "Alfa Vita" (Kichli, 2015), "Stin ochthi tou paradeisou" (To Rodakio, 2016) și "Oneira ston Adi" (To Rodakio, 2018). A decedat la Salonic pe 1 ianuarie 2019, la vârsta de 83 de ani. (fotografie: Kostas Mitropoulos)