Heinrich Böll

Heinrich Böll s-a născut la Köln în 1917 și a decedat la Bonn în 1985. Provenind dintr-o familie catolică de clasă mijlocie, a fost crescut cu idei liberale și a învățat să disprețuiască nazismul. Cu toate acestea, în 1938, a fost nevoit să-și întrerupă studiile universitare pentru a se înrola în armată. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, a servit pe diverse fronturi, de la Franța la Uniunea Sovietică, până când a fost capturat de americani. Din cauza degerăturilor, și-a pierdut degetele de la picioare, ceea ce a dus la vizite frecvente la spital pe parcursul vieții. În 1945, s-a întors la Köln și curând s-a impus ca unul dintre cei mai mari scriitori ai generației postbelice, recunoscut ca o voce a conștiinței și unul dintre cei mai ageri observatori ai societății germane. Primele sale nuvele, "Trenul a sosit la timp" și "Adam, unde ești?", vorbesc despre disperarea celor implicați în război. Lucrările sale ulterioare, precum "Cunoscut cu noaptea" și "Casa nepăzită", abordează vidul moral din spatele "miracolului economic" al Germaniei postbelice, în timp ce "Pâinea acelor ani timpurii" descrie sărăcia, întunericul și foamea din primii ani postbelici. Alte lucrări semnificative includ: "Clovnul", "Portret de grup cu doamnă", "Onoarea pierdută a Katharinei Blum" și "Femei într-un peisaj fluvial". Critic atât al NATO, cât și al regimului sovietic, social-democrat și pacifist, a atras critici dure din partea cercurilor conservatoare, care au persistat chiar și atunci când i s-a acordat Premiul Nobel pentru Literatură în 1972.