Trebuie să respect, Datorie, în limita posibilităților, poruncile tale, dificultățile „Trebuie” ale tale. Gândurile par ascultătoare, dar nu jur că nu au libertatea de a încălca în secret.

Dar cum să-mi îmblânzesc faptele? Ieșesc afară, întâlnesc vecini, ispite care nu se opresc. Dar și poruncile tale sunt de vină, nici complete, nici clare.

De exemplu: Trebuie să fie iubirea credincioasă? Și dacă nu este, noi ce trebuie să facem? Cu brațele încrucișate să iubim?