Acest dialog al lui Lucian reprezintă o satiră a superstiției și a naivității care predominau în epoca sa.

De asemenea, este și o sursă de știri folclorice pentru o perioadă culturală critică la sfârșitul Antichității și la începutul lumii creștine.

De aceea, multe dintre elementele menționate își găsesc corespondențele în tradițiile, miturile și credințele poporului grec și ale altor națiuni.

Unele chiar aspecte ale acestor continuități sunt subliniate în comentariile care însoțesc traducerea.