Cu deosebită satisfacție prezentăm în seria Operei Complete a lui Kazantzakis, „Scrisorile către Galateea”. Aceste scrisori au fost adresate de Nikos Kazantzakis primei sale soții, între 1920 și 1923, o perioadă în care atmosfera Europei, încărcată electric, era brăzdată de fulgere în stânga și în dreapta și făcea ca orice om cu adevărat spiritual să vibreze. Prin această ediție nu oferim doar o bucurie spirituală numeroșilor cititori ai autorului iubit. Aceste texte, poate mai mult decât oricare altele, sunt documente revelatoare atât ale Omului, cât și ale Operei sale, pentru că dezvăluie, dincolo de caracterul personal al grijii cotidiene, gândul său plin de neliniște și conștiința sa veghetoare. Editorul, de asemenea, îndeplinește, într-un fel, o dorință mai veche a lui Nikos Kazantzakis: să publice o serie de cărți în formă de scrisori, cu titlul „Scrisori către femeia mea” (vezi scrisoarea din 1 mai 1923). El însuși ne-a mărturisit că în aceste scrisori, care văd astăzi (la un an după moartea sa...) lumina publicității, se găsesc unele dintre cele mai frumoase pagini pe care le-a scris. Cititorul realizează că obstacolele nu au fost puține pentru un asemenea demers. A fost nevoie, așa cum s-a întâmplat și la apariția celorlalte lucrări din seria Kazantzakis, de curaj și perseverență pentru a învinge ezitări, obiecții și dificultăți de tot felul. Citind „Scrisorile către Galateea”, se vede clar că omul care le-a scris nu are nimic de ascuns; pentru că în ele nu exprimă nimic ce nu ar putea să-l proclame public, dacă ar fi fost nevoie. Și când vorbește despre persoane cunoscute, într-un fel sau altul, și când se referă la publicul elen al acelei epoci, nu caută scandalul, ci veghează; adesea deranjat și amărât, uneori entuziasmat, mereu însă responsabil, precum un adevărat om spiritual. Pentru că am considerat necesare anumite comentarii informative pentru cititor, așa cum se întâmplă în orice corespondență epistolară, am încredințat această muncă responsabilă poetului și criticului domn Aris Diktaios, conațional și prieten atât al Galateei, cât și al lui Nikos Kazantzakis. [Fragment din textul prologului]
