Din păcate, traducerea în limba greacă a acestei cărți emblematice nu merită banii. Aș recomanda celor care pot citi în engleză să o prefere. Dincolo de traducerea foarte „rigidă”, anumite pasaje care există în textul original și sunt importante pentru intrigă lipsesc, probabil din greșeală. Am observat acest lucru deoarece citesc ediția greacă în paralel cu cea engleză și multe lucruri din dialog nu au sens pentru mine, așa că mă întorc la ediția engleză și îmi dau seama că este firesc să nu aibă sens, deoarece fie traducerea a fost greșită, fie lipsesc paragrafe întregi. De fapt, există un capitol în care traducătorul atribuie ambilor termeni opuși, wallfacer (față-de-zid) și wallbreaker (spărgător-de-zid), același termen „față-de-zid”, ceea ce face ca lectura să fie un adevărat haos. În orice caz, nu este doar o problemă a traducătorului, ci și a editurii, deoarece nu pare să fi luat foarte în serios editarea înainte de publicare (și vorbim despre o carte care este pe piață din 2019). Oricum ar fi, din ambele părți, încercarea de a reda această carte emblematică de science-fiction în limba greacă ar fi trebuit să fie un „labor of love”, dar din păcate, din rezultatul final reiese că munca a fost grăbită și lipsită de pasiune.

Pădurea Întunecată, a doua parte a trilogiei Amintirile Trecutului Pământului, ridică vertiginos intensitatea și profunzimea filosofică a seriei. Liu Cixin construiește o poveste care explorează logica necruțătoare a universului și pune întrebarea cutremurătoare: poate omenirea să supraviețuiască atunci când nu este singură?

Ce mi-a plăcut:
M-a captivat ideea centrală a „teoriei pădurii întunecate”, un mod alegoric, dar înfricoșător de realist, de a vedea universul ca un loc unde încrederea este imposibilă și supraviețuirea este singura preocupare. Atmosfera de tensiune și amploarea narativă fac cartea tulburătoare. De asemenea, mi-a plăcut modul în care este prezentată gândirea strategică și dilemele omenirii în fața unei civilizații superioare.

Ce nu mi-a plăcut:
În anumite momente ritmul este lent, cu multe analize politice și tehnice care obosesc. Personajele, deși interesante, uneori par mai degrabă „instrumente ale ideilor” decât oameni cu sentimente, ceea ce face dificilă conexiunea emoțională.

Concluzie:
Pădurea Întunecată este o carte captivantă și provocatoare care te face să privești cu alți ochi locul omenirii în univers. În ciuda slăbiciunilor sale, este una dintre cele mai puternice și originale opere de science-fiction pe care le-am citit, lăsând o senzație de uimire și reflecție.