Thomas Stearns Eliot, cu "Țara pustie" ("The Waste Land"), a deschis noi căi în poezia modernă și și-a impus un stil personal exclusiv.

Puțini poeți au influențat atât de semnificativ generațiile ulterioare ca Eliot. Și niciun poet burghez nu a vorbit cu atât de multă sinceritate despre moarte și despre pustietatea clasei sale, nici cu un ton atât de dramatic, ca Eliot.

Poezias cinstit și consecvent cu arta sa, cu sine și cu semenii săi, a cultivat constructiv teatrul poetic și a deschis tăieturi profunde cu "criteriul" său ascuțit și experimentat în problemele spirituale.

Om cu o educație clasică perfectă, cu cunoștințe imense, a format un nou limbaj în poezia engleză modernă și rămâne o formă inegalabilă a literaturii la scară mondială.

Eliot a folosit atât în "Miercurea cenușii", cât și în "Cele patru cvartete", dar și, în general, în poezia sa, o multitudine de versuri și pasaje din Biblie și de la alți poeți, pe care le-a integrat în structura poeziilor sale.

Translatorul și poetul Claudiu Cyrou a reușit, după o căutare îndelungată, persistentă și epuizantă, să găsească cele mai multe surse la care face referire cititorului.

Cu toate acestea, el crede că mai există câteva surse neexplorate, a căror descoperire este acum o chestiune de timp și noroc.