Bektashii se încadrează în marele curent al misticismului islamic, sufiismul, care a deschis orizonturile cosmoviziunii musulmane sunnite și a adâncit experiența religioasă a lumii islamice. Urmând tradiția musulmană a lui Ali, fondatorul a adoptat și diverse concepții care se află în afara învățăturilor islamice clasice.

Comunitatea care a fost creată ulterior a cunoscut o mare dezvoltare în diferite regiuni ale imperiului otoman și a influențat în mod special un număr mare de albanezi. În cadrul acesteia s-au format personalități cunoscute, precum Ali Pașa și frații Frashëri. Bektashii au jucat un rol important în luptele pentru independența și progresul Albaniei și s-au distins prin spiritul lor liberal și deschiderea religioasă.

După interzicerea funcționării `tarikât` (a ordinelor sufiste) în Turcia, impusă de regimul kemalist, centrul administrativ al bektashilor a fost mutat la Tirana. Bektashii constituie una dintre cele patru mari comunități religioase tradiționale ale Albaniei. În cadrul persecuției religioase de lungă durată impuse Albaniei de regimul lui Hoxha, bektashii - ca toate comunitățile religioase ale țării - au fost persecutați și desființați.

După restabilirea libertății religioase și mobilizând în principal forțele proprii, aceștia s-au reorganizat rapid și oferă o contribuție valoroasă. Cu toleranța, blândețea și deschiderea lor ajută decisiv la dezvoltarea unui climat de coexistență pașnică și colaborare între comunitățile religioase.

Athena Hr. Florou, care a început lucrările sale în cadrul programului de master al domeniului religiei și sociologiei școlii de teologie a Universității din Atena, a valorificat cu mare atenție literatura existentă, a căutat cu meticulozitate materialul disponibil oferit de comunitatea modernă a bektashilor din Albania și l-a procesat critic și lucid.

Această lucrare oferă publicului cititor o informare responsabilă asupra unei aspecte fundamentale a religiozității, care influențează semnificativ populația albaneză și comunități remarcabile din alte țări, contribuind în general la o mai bună cunoaștere a unei laturi a mișcării sufi.

Acest curent mistic, care s-a dezvoltat în cadrul islamului, a evidențiat puritatea interioară în detrimentul comportamentului exterior perfect, libertatea morală în locul supunerii formale, viața personală în locul conformismului social și a avut un impact semnificativ asupra vieții religioase, poeziei și politicii.