Opera se încheie cu șaptezeci de ani înainte de perioada în care începe "Mama câinelui". În adâncurile Greciei, o regiune montană demonizată care de două secole nu a fost binecuvântată cu o minune, va apărea Elisei. Violent carismatic, cu escrocherii și complicele dorinței oamenilor, se va ridica la statutul de făcător de minuni. Până când, datorită unei escrocherii grandioase (gândite de cel mai drag lui), Elisei va realiza și o adevărată minune. Și se va teme.
Nevoia omului de minuni. Exigența sa de a deveni făcător de minuni, concurând cu forțele sale superioare. Părinții evlavioși, care vor lăsa copilul lor să moară pentru ca Elisei să-l învie și astfel să primească slavă. Conștiința grecească adâncă, sălbatică, întunecată, revoltată și revoltătoare. Frumusețea realizărilor sălbatice, pe care le dorești dar nu le îndrăznești, exigența grecului de a învinge, de a revendica înălțimea și amploarea lui Dumnezeu, într-o operă care doar superficial are legătură cu religiile.
Setea grecească nu pentru realitatea de zi cu zi, ci pentru realitatea "sărbătorii". Cerința grecească, viața a devenit o frenezie, altfel devine o povară. Datorii: lui Homer, povestirile despre Papoulakis, lui Faulkner (o frază a sa a fost încorporată în operă, pentru a păstra textul). Titlul cărții îi datorez Ciorășului.
P.M. "Cu 'Bătrânul din zilele respective', un roman la fel de strălucitor ca 'Mama câinelui', se confirmă că Matei este un mare romanist..." (L. Liban, "L` Express", Paris). "...cu 'Bătrânul din zilele respective', cu siguranță că revoluționarul Goya ar fi fost încântat..." (M. Grodent, "Magazine des arts et Divertissements", Bruxelles).
11 Coins
Pentru a câștiga Skroutz Coins, alătură-te Skroutz Plus și acceptă termenii programului de recompense.
