Într-o lume, de fapt, irațională și adversă, omul este chemat să își trăiască viața fiind expus în permanență, pe de-o parte, la durere și plictiseală, iar pe de altă parte, la caracterul înșelător al acestei lumi, care promite o fericire fantezistă și imposibilă.

Evaluarea corectă a valorii reale a bunurilor vieții se bazează pe distincția acestora în trei categorii: în ceea ce este cineva, în ceea ce are și în ceea ce reprezintă în fața altor oameni. Analiza acestor categorii evidențiază prioritățile pe care ar trebui să le stabilească cineva în deciziile și alegerile sale.

Dând seama de caracterul lumii în care trăim, oferă în plus principii practice și sfaturi concrete pentru a ghida omul în căutarea tipului și măsurii de fericire care este posibilă în viața sa.

„Aforismele” sunt acea lucrare care l-a scos pe Schopenhauer din anonimat și l-a făcut cunoscut unui public extrem de larg. Deși este un text de filosofie popularizată, constituie o introducere excelentă, nu doar în gândirea lui Schopenhauer, ci și, în general, în teme fundamentale ale filosofiei practice.

„Aforismele” reprezintă în același timp un exemplu remarcabil atât al scriiturii artistice, cât și al spiritului critic acerb al filosofului.

[Extras din textul de pe coperta din spate a ediției]