Cartea este alcătuită din texte narative independente de interes istoric, mitologic, folcloric și viticol, inspirate din istoria de secole a „capitalelor vinului” din Peloponez, din regiunea Nemea.

Dintre aceste texte reiese că zona este un „teren viticol” istoric, un loc care produce neîntrerupt vin renumit din antichitate și din vremurile bizantine până în prezent, indiferent dacă francii, otomanii sau venețienii au stăpânit aceste locuri în vremurile medievale.

În epopeile homerice găsim regiunea sub numele Araythirea și cu caracterizarea eufemistică (atractivă); în timpurile istorice poartă numele F(l)eiasia și produce celebrul vin Fliasios din vița de vie Fliasian; în vremurile medievale capătă numele Sf. Gheorghe, iar vița Fliasiană este redenumită strugurele Aghiourgitiko, nume cu care este cultivat și astăzi în câmpurile viticole din Nemea, așa cum este denumită oficial zona din 1923.

Datorită potențialului calitativ al vinului de soi Aghiourgitiko, condițiilor edafoclimatice ale zonei și moștenirii sale culturale, toponimul Nemea a fost recunoscut în 1971 ca „Denominare de origine” pentru vinurile roșii sec de calitate produse din soiul autohton de viță de vie Aghiourgitiko, adaptat de secole pe câmpurile viticole ale celor 17 comunități care formează zona de producție a vinurilor „Denominare de origine protejată” NEMEA.

În peisajul verde, plin de vii al Nemeii moderne, se înalță cei nouă stâlpi ai odinioară mărețului Templu al lui Zeus din Nemea Antică, în onoarea căruia se desfășurau Egames Nemeene, una dintre cele patru competiții atletice naționale.

Loc de interes arheologic (locus sacer, stadion, muzeu) și câmpuri viticole moderne, cei doi piloni ai susținerii istorice și economice a zonei, în cramele ultramoderne ale căror produse sunt printre cele mai nobile ale economiei agricole.

[Fragment din textul de pe coperta din spate a ediției]