Revoluția greacă din 1821 a fost un eveniment cu un impact puternic în spațiul european, dar și în America, provocând un val de simpatie de care nu a beneficiat niciun alt popor în timpul efortului său de eliberare națională.

Familializarea cu cultura Greciei Antice, ideile Iluminismului, dar și sprijinul spontan acordat unui popor creștin care s-a revoltat împotriva tiranilor de alte confesiuni, au fost motive evidente pentru a se forma de la bun început o atitudine de solidaritate față de grecii revoltați.

În același timp, lupta grecilor pentru independență influența echilibrele geopolitice și făcea parte din jocul diplomatic internațional al vremii. Pentru gama largă de manifestări de solidaritate față de greci, a fost consacrat termenul filhelinism.

Studiul lui Gunnar Hering, care a constituit concluzia contribuției științifice a marelui istoric german și helenist, dar și al adevăratului filhelin, reprezintă o recenzie generală a mișcării filheliniste din Europa și America.

Cu o abordare sintetică, semnul distinctiv al întregii sale lucrări de cercetare, Hering, definind inițial cadrul istoric, încearcă să recenzeze obiectivele și pozițiile ideologice care au contribuit la baza filhelinismului, examinează organizarea și formele de conducere ale acestuia, analizează rădăcinile sociale ale tuturor acestor oameni care s-au alăturat mișcării filheliniste și inspectează lucrările istorice, literare și artistice care se leagă de acțiunea filhelinistă.

Scopul său este să evidențieze caracterul multidimensional al mișcării, contestând interpretările unidimensionale, printre care cea care o leagă de o simplă venerare a antichității.