O piesă de teatru, nu întâmplătoare. O piesă de teatru bazată pe un basm: „Fântâna Ghearei”. Am început să citesc mai întâi piesa de teatru și abia apoi basmul. Puțin pe dos.

Subiectul central al întregii structuri a operei este iubirea. Un element pe care îl întâlnim adesea în nuvele, romane, legende populare și basme. Sentimentul care domină oameni simpli, săteni, dar și nobili, regi și politicieni în orice epocă. Pentru că acest sentiment nu cunoaște loc, nici vreme. Nu are culoare, nici soare. Nu există început, nici sfârșit. Pur și simplu te ghidează, inundă gândurile și întregul tău ființă.

Elemente cheie ale operei: intrigă rapidă și roluri care te surprind plăcut. Stil direct, simplu, care leagă limba de ieri și de azi.

Protagoniști: doi tineri cu origini diferite, prințesa și țăranul. Va fi această diferență suficientă pentru a sta în calea dragostei celor doi tineri? Vor estompa concepțiile epocii pasiunea primei iubiri tinerești?