Graham Greene a avut un spirit, o vrajă, un caracter și o intrigă, precum și o compasiune universală nelimitată, elemente care îl stabilesc pentru totdeauna în rândul marilor literaturii mondiale. John Le Carre

„Niciun scriitor serios al acestui secol nu a pătruns atât de adânc în imaginația cititorilor, nici nu a modelat-o mai mult decât Graham Greene”. -Time

Cea mai întunecată creație a lui Graham Greene, Omul din al treilea, se încheie cu un schimb de focuri în canalizările din Viena și cu moartea escrocului de penicilină Harry Lime. Convertit la catolicism, Greene a găsit o reprezentare potrivită a decadenței umane în întunecatele subsoluri ale orașului. Și Lime, cu amoralitatea sa anti-socială, este un erou recognoscibil al lui Greene.

Viena a asigurat autorului cadrul ideal pentru povestea sa. În primul rând, Omul din al treilea este o elegie pentru prietenia masculină, trădare și vanitate.

Căderea unei idoli - una dintre cele mai bune povești ale lui Greene - se referă la un băiat al cărui părinți l-au lăsat singur într-un mare conac din Londra, sub îngrijirea lui Baines, butlerul, și a soției sale geloste. Philip, în vârstă de șapte ani, vrea să afle ce se ascunde în întunecatul subsol unde locuiesc domnul și doamna Baines, și începe o explorare periculoasă a lumii adulților.

Philip este evident dedicat butlerului și îl idealizează aproape la fel de mult cum îl idealizase Rollo Martins pe Harry Lime. Până când soția lui Baines, disprețuită, este ucisă de soțul ei necredincios...

Volumul reunește cele două texte ale lui Graham Greene care au devenit filme importante realizate de Carol Reed: Omul din al treilea (1949) cu Orson Welles, Joseph Cotten și Alida Valli - un noir clasic, care se desfășoară cu convențiile unui thriller, cu motive ce amintesc de expresionismul german din perioada interbelică - precum și Căderea unei idoli (1948) cu interpretarea remarcabilă a lui Ralph Richardson - un film „foarte britanic” în interiorul claustrofobic al unei reședințe de mari dimensiuni din Londra. Publicația este însoțită de o introducere de Ian Thompson, prefațe ale lui Graham Greene pentru fiecare poveste, precum și un epilog de Costas Calfopoulos.