Conceptul de „persoană” și „substanță” constituie piatra de temelie a edificiului teologic al Sfântului Ioan Damaschin.

În cele trei texte care sunt traduse și comentate în acest volum, autorul analizează simplu, clar și metodic modul de constituire a conceptelor „substanță” și „persoană” în opoziție cu conceptele „natură” și „esență”, concepte care au constituit un punct de plecare pentru conflicte și abateri eretice în cadrul Bisericii.

Având ca punct de plecare gândirea logicală a grecilor antici, așa cum aceasta este transformată în clima care înconjoară corpul ecclesiastic, autorul reușește o lectură grecească a lui Aristotel, interconectând tradiția creștină cu gândirea greacă antică.