Problema științifică dacă, într-adevăr, s-au format condițiile potrivite pentru crearea unui sistem feudal de la sfârșitul perioadei medievale bizantine și în timpul perioadei târzii bizantine (secolele XI-XV), s-a transformat într-o adevărată „spină” în literatura internațională.

Contribuția de față își propune să constituie un „ghid” succint al prezentării diferitelor opinii în jurul uneia dintre cele mai „chinuitoare” probleme ale bizantinologiei, care și în zilele noastre oferă viziuni și interpretări variate, adesea divergente, furnizând o bibliografie cât mai detaliată asupra subiectului (în special cea din ultimele decenii).

O atenție deosebită este acordată aici evoluției instituției socio-economice celei mai relevante și frecvent menționate în surse (în raport cu Feudalismul bizantin), cea a Protecției Sociale. Aceasta este adesea, dar nu întotdeauna corect, comparată cu instituții similare sau paralele care au existat în Europa medievală vestică, cu care este în principal asociată noțiunea de Feudalism, în timp ce, pe de altă parte, se evidențiază rolul său esențial ca precursor al instituției timarilor în perioada cuceririi otomane a Bizanțului în secolul al XV-lea, dar și ulterior.

În același timp, în secțiuni speciale ale cărții sunt furnizate date și indicații bibliografice atât pentru Feudalismul din Europa de Vest, cât și pentru „Feudalismul transferat” (ca principală instituție socio-economică vestică) în regiunile grecești continentale și insulare aflate sub dominația cruciaților după 1204, dar și în Cipru, care a fost sub dominarea latină după 1191/1192, care de atunci „se separă” de trupul istoriei bizantine/grecești timp de multe secole.

De asemenea, într-un capitol-excurs special, Feudalismul bizantin este legat de simbolurile heraldice bizantine, precum și de peculiarul stat semi-autonom târziu bizantin din Tesalia. În final, se oferă o gamă largă de opinii și definiții ale unor studii de seamă nu doar în ceea ce privește problema Feudalismului bizantin, ci și în capitolul mai amplu al Feudalismului în lumea Europei de Vest, în timp ce se face referire specială la relațiile și influențele/interacțiunile instituțiilor conexe între Bizanț și lumea musulmană pre-otomană și otomană.