Această carte explorează fascinația artiștilor simboliști pentru arta și mitologia greacă antică, precum și rolul pe care l-a jucat dimensiunea erotică în arta lor. La sfârșitul secolului al XIX-lea, mișcarea simbolismului a inspirat artiștii să se îndrepte către subconștient, încercând să dezvăluie secretele naturii umane prin arta lor simbolică. Cel mai mare interes și teamă al lor era sexualitatea umană, masculină și feminină. Pe baza tradițiilor artei neoclasice academice, dar cu o nouă vitalitate, s-au întors din nou la arta și mitul grecesc pentru inspirație. Această moștenire clasică a devenit din nou un mijloc pentru artiști de a-și exprima visele, ideile și entuziasmele, dar și neliniștile. Sirenele înspăimântătoare ale lui Gustave Moreau, celelalte eroine cosmice ale lui Odilon Redon sau sferele efemere ale lui Felicien Rops au jucat toate un rol în acest nou și fără precedent capitol al tradiției. Cartea arată modul în care simboliștii au reinventat sculptura greacă și au transpus-o în noi și neobișnuite condiții, în timp ce lumile interioare fantastice ale artiștilor erau cartografiate pe peisajele mitologiei grecești. Arată cum au făcut ca trupul grecesc, fie că era feminin, masculin, androgin sau un alt obiect sexual, să fie simultan un obiect de frumusețe, dorință, teamă și - în unele cazuri - teroare.