În acest moment am conceput ideea de supraveghere. Da, așa cum auzi! M-am gândit să-l monitorizez pe Marcel, orele pe care le petreceam separat. Ceva atât de crud și dezgustător, ceva ce în viața mea anterioară m-ar fi dezgustat, am făcut-o aici! Am pretins că plec pentru zborurile mele obișnuite, dar m-am întors și m-am ascuns în spatele a ceva care arăta ca un copac. Așa că l-am văzut pe Marcel luând un drum cocoșat și obosit. Aripile lui erau strânse pe spate și nu s-a gândit niciodată să le deschidă pentru o clipă. Nu numai că mergea, dar uneori aproape că se împiedica.