Ochi ai ieri

Când privesc ochii de ieri
liniștea valurilor unei mări
asemănătoare cu umbrele neîntinate ale nopții
care îmi trimit mesaje de dragoste.

Florescențe albe de edelweiss ale sufletului meu
în porturile vieții forme eterice
faruri mândre în capriciile timpului
în dulceata amintirilor insipide ale pescarilor.

Și sunt aceleași bijuterii ale visurilor
care în valsul și al prezentului îmbată inimile
mai dulci în jocurile vieții
se întristează, dar aprind încă focuri.

Și dacă au trecut iernile, acelea există
în serile prezentului contactele strânse
linia pustie, vasele nu se vor întoarce
dar eu am pentru far ochii de ieri.