În cartea Moștenirea elenismului de Elena Gлинкацз-Арвелер, Thanassis Th. Niarchos adună texte publicate, discursuri și interviuri ale celebrei spécialiste grecești în bizantinologie, esențe ale importantei sale parcurs în timp și locuri. Editarea volumului este semnată de însăși Thanassis Th. Niarchos, iar prefațele sunt scrise de istorica Maria Eftymiou și poeta Iulita Hliopoulou.

Din spatele cărții: „Să ne gândim că în lupta împotriva Asiei pe care o duce, de la începuturile sale, Grecia ar trebui să fie adăugată imediat ca un fundal caracteristic al Europei, așa cum o trăim și astăzi, creștinismul. Trebuie încă o dată să recunoaștem rolul hotărâtor al spiritului grec și în special al limbii grecești. A cuvântului notorietății care era vorbit, așa cum scrie Cavafis, până la Frata și Zagropera. Trebuie așadar, încă o dată, să subliniem prioritatea grecească în fundamentarea Europei spirituale-religioase, în practica creștinismului. Viața în Hristos, practica soteriologică, este pentru Europa nu doar o bază unificatoare a spiritualității populațiilor sale, ci și o sursă inepuizabilă de inspirație și creație artistică, în special estetică vizuală.” Elena Gлинкацз-Арвелер (extras din discursul său intitulat „Elenismul și Europa” la Fundația Goulandris-Horn, 22 iunie 1994).

„Textele din această ediție, profunde și emotive, esențiale și pline de umor, multidimensionale și substanțiale, clare și pătrunzătoare, explică de ce doamna Arveler a reușit să câștige o poziție în inima unui popor greu, din care provine și coordonatele căruia le studiază de decenii concentrându-se, în principal, asupra a ceea ce s-a desfășurat pe parcursul celor aproximativ o mie de ani ai Istoriei Bizantine.” Din prefața Marinei Eftymiou.

„Pentru că atașamentul față de esențial, într-un mod al său propriu, este evidențiat de cuvântul Arveler, un atașament față de un umanism grecesc antic și creștin, un atașament față de principii și valori fundamentale, o calitate pe care rar o invocăm legată de elenism! Nu pentru a cuceri națiuni, ci pentru a ne recâștiga pe noi înșine, pe acela care are ca adevărată patrie limbajul și tot ce rețin cuvintele sale.” Din prefața Iulitei Hliopoulou.