Fiecare caz de etnogeneză are, în mod natural, specificitățile sale. Iar pentru a ne pronunța asupra când și cum s-a format, de exemplu, națiunea ucraineană sau națiunea macedoneană sau alte națiuni ale căror existență și activitate le constatăm astăzi fără niciun fel de îndoială, este necesară o analiză istorică specifică, de la caz la caz.

În toate cazurile, națiunea este, prin definiție, politică, adică din prima clipă a existenței sale, se plasează în interiorul unei (de facto) teritorii de stat. În acest sens, națiunea reprezintă poporul unui stat. Uneori este vorba despre transformarea și omogenizarea supușilor (poporul suveranului sau al unui sistem politic aristocratic) în cetățeni, alteori despre poporul unei națiuni în stat care se transformă în națiune și cere libertate (stat) și drepturi, așa cum este cazul Greciei.

Cum se constituie o națiune? Care este relația sa cu statul și cu apariția capitalismului? Cum influențează naționalismul formarea națiunilor și integrarea maselor în stat? Cum se leagă națiunea de imperialism și de rezistența față de acesta?

Giannis Milios revine la una dintre cele mai importante provocări ale teoriei marxiste, pentru a susține că națiunea reprezintă un fenomen istoric recent, care se manifestă în cadrul formatiunilor sociale capitaliste ca un produs al naționalismului, adică a „politizării naționale” a maselor, și conține istoric atât o „tendință de libertate”, cât și o „tendință de totalitarism”. Invocând categoriile centrale ale criticii marxiste a economiei politice, autorul analizează în mod global relația dintre capital și imperialism și scoate în evidență lupta de clasă în cadrul statului național ca ultimul factor de „risc” pentru capital. Ne oferă astfel un cadru teoretic valoros pentru analiza înțelegerii conflictelor internaționale și de clasă, care se află în centrul formării lumii moderne.