Această studiu remarcabil despre strategie înregistrează intensa acțiune operațională care a avut loc în perioada 1939-1941, în timpul căreia Mareșalul Wavell, în calitate de Comandant Suprem al Orientului Mijlociu, a condus simultan desfășurarea a cinci campanii.

Dintre aceste campanii, două au fost consemnate în istorie ca victorii cu adevărat mari, în timp ce campania din Grecia, din 1941, a fost cauza principală a unui conflict fără sfârșit.

Harold E. Raugh, pentru redactarea acestui studiu, a extras date din arhive oficiale, care anterior nu erau disponibile pentru comunitatea de cercetare, și a intervievat sau corespondat cu un larg spectru de soldați care au servit sub comanda lui Wavell.

Autorul analizează modul în care experiențele timpurii ale lui Wavell, dobândite atât ca ofițer tânăr, cât și ca comandant în devenire, se reflectă în deciziile pe care le-a luat ulterior și în viziunea sa militară perspicace.

Personalitatea sa carismatică, pe de o parte, l-a făcut îndrăgit de toți cei care au servit sub comanda sa și, pe de altă parte, a câștigat respectul profund nu doar al colegilor săi, ci chiar și al inamicului.

Totuși, prudența și laconicitatea sa înnăscută l-au adus în conflict cu superiorii politici. În ciuda realizărilor sale militare mărețe, într-una dintre cele mai critice perioade pe care a cunoscut-o istoria țării sale, Wavell a fost nedrept uitat.

Această neglijență istorică este corectată de excelenta carte a lui Raugh.

Generalul Sir Archibald Wavell, preluând funcția de Comandant Suprem al Orientului Mijlociu de la sosirea sa în Egipt, la 2 august 1939, până la eliberarea sa, în iulie 1941, a fost chemat, paralel, să poarte povara responsabilității aplicării politicii britanice pe o suprafață de aproximativ 9.065.000 de kilometri pătrați în Africa, Orientul Mijlociu, Marea Mediterană și Europa de Sud-Est.