„La paisprezece ani, credeam că valoarea mea se măsoară în kilograme. Am început să mă micșorez, să dispar, până când inima mea era pe punctul să se oprească. În spital am învățat ce înseamnă limită — dar și ce înseamnă miracol. Pentru că, în întuneric, de fiecare dată când mă rugam, o voce îmi șoptea: «Nu ești singură. Viața este un dar».”

Anorexia nervoasă...