În perioada anilor 1990-2000, Algeria este zguduită de un sângeros război civil. După încheierea acestuia, guvernul interzice și incriminează orice referire la el, invocând legea „Reconcilierei”. Tânăra Fazr, al cărei nume înseamnă Zori, trebuie să își amintească războiul pentru independența țării sale față de Franța, chiar dacă ea însăși nu l-a trăit.
Însă, deși a supraviețuit deceniului negru, este obligată prin lege să uite suferințele războiului civil. Trupul ei, un caiet plin de secrete, poartă amprenta tragediei acestui conflict fratricid: gâtul îi este marcat de o cicatrice adâncă de cuțit, asemenea unui zâmbet grotesc, iar corzile ei vocale sunt distruse. Zorii, mută de ani de zile, și-a creat o limbă interioară proprie din materia viselor și așteaptă ziua în care își va recăpăta vocea.
Povestea ei cutremurătoare o poate împărtăși doar copilului pe care îl poartă în pântec și despre care bănuiește că va fi fetiță. Dar cum poate ea însăși să dea viață, când aproape i-a fost răpită? Are oare dreptul să aducă pe lume acest copil și să îl crească într-o lume ostilă femeilor sau este mai bine să întrerupă sarcina și să-i înapoieze sufletul nenăscut Raiului?
Într-o țară care pedepsește chiar și cea mai mică referință la războiul civil, Zorii hotărăște să lase în urmă viața din Oran și să se întoarcă în satul Khand Chekala, acolo unde totul a început și era să se sfârșească. În locul natal, devenit scenă a unui măcel sângeros, poate că morții îi vor da răspunsuri...
„Daoud nu scrie doar un roman care dezvăluie adevărul, ci oferă cadrul pentru eliberarea cuvântului.” Le Monde des Livres
„Daoud abordează amnezia colectivă a unei națiuni într-un mod care amintește de tehnicile terapeutice ale marelui psihoterapeut Frantz Fanon. Așa cum Fanon a încercat să-i facă pe pacienții săi algerieni să conștientizeze dubla lor natură, victimă și călău totodată, tot așa Daoud îi pune pe cititori în fața realității brute.” TLS
„Daoud, într-un roman istoric remarcabil, scoate la lumină memoria reprimată a unei tragedii naționale.” World Literature Today
„Daoud, știind bine că uitarea duce inevitabil la repetarea istoriei, revine asupra războiului civil uitat al Algeriei, o perioadă întunecată pe care manualele școlare o omit.” La Presse
