Selma Ottilia Lagerlöf

Selma Lagerlöf s-a născut în Östra Emtervik, Värmland, în 1858 și a crescut în Mårbacka, Suedia, pe care a părăsit-o în 1881 pentru a studia la un colegiu din Stockholm. După finalizarea studiilor, a început să lucreze ca profesoară la un liceu de fete. În 1891, a făcut primii pași în literatură cu romanul "Saga lui Gösta Berling", care a câștigat recunoaștere mai largă doar după traducerea sa în daneză. Acesta a fost urmat în 1894 de "Legături invizibile", iar în anul următor, o bursă din partea familiei regale și a Academiei Suedeze a încurajat-o să renunțe definitiv la predat și să se dedice scrisului. Lucrările sale ulterioare includ "Miracolele Antihristului" (1897), scrisă în Italia, epopeea despre emigranții suedezi în Țara Sfântă, "Ierusalim" (1901-1902), în urma unei călătorii în 1900, și cea mai faimoasă lucrare a sa, "Minunatele aventuri ale lui Nils" (1906), care a fost tradusă în multe limbi. A fost distinsă cu Premiul Nobel pentru Literatură în 1909 "pentru idealismul nobil, imaginația vie și percepția spirituală care caracterizează scrierile sale." În 1914, a devenit membră a Academiei Suedeze. A decedat pe 16 martie 1940. (Mai multe informații despre Selma Lagerlöf pot fi găsite pe site-ul: [http://nobelprize.org](http://nobelprize.org))