Cu o deosebită onoare, prietenul meu foarte drag, profesorul Angelos Delivorias, director activ al Muzeului Benaki, a acceptat să includă în seria publicațiilor muzeului două volume de scrisori ale oamenilor de știință străini, care în cea mai mare parte au fost trimise către mine în secolul trecut. Îi mulțumesc în mod special.

În prima parte a primului volum sunt publicate scrisori ale cercetătorilor străini scrise în limba greacă. În a doua parte a aceluiași volum, sunt scrise scrisori în limba fiecărui corespondenți străin. Doar trei, românii Berza și Cazacu și italianul Calo, scriu în franceză. Cred că separarea corespondenților care scriu în greacă de cei care folosesc limba lor națională ajută cititorul să constate mai ușor și comparativ în ce măsură fiecare corespondent străin folosește corect limba noastră modernă.

Menționez că scrisorile în limba greacă sunt 156, iar cele în alte limbi 78. În total, scrisorile sunt 234 și sunt datate între anii 1938-1995. Scrisorile volumului se adresează în cea mai mare măsură mie, foarte puține altor persoane. Cei care îmi scriu cel mai frecvent sunt: Hunger, Trabout, Nicev, Knos, Mirambel, Lavagnini, Baud Bovy și Browning.

În timpul publicării scrisorilor, se păstrează ortografia fiecărui corespondent atât în textele în limba greacă, cât și în cele în alte limbi, chiar și atunci când, desigur, există abateri de la utilizarea corectă a limbii noastre. Numai atunci când corespondentul folosește o scriere diferită de cea care este considerată standard astăzi sau care a fost folosită frecvent în trecut (ex. ξαίρω, γράψη, είμουν, τόρα etc.) se menționează sic între paranteze. Accentul greșit al unui cuvânt, fenomencare apare destul de frecvent în scrierile grecești ale cercetătorilor străini, nu este semnalat; cuvintele sunt corectate silențios în accentul lor corect. Menționez că scrisorile sunt publicate în sistemul actual de monotonia. Cred că utilizarea unui accent variat sau chiar evident greșit nu oferă un serviciu substanțial cititorului.

Fiecare scrisoare este comentată în locurile unde este necesar un comentariu, iar acesta este întotdeauna scurt. Scrisorile în alte limbi (în franceză, germană, engleză și italiană) sunt de asemenea traduse. Traducerea fiecărei scrisori este tipărită înainte de comentariul acesteia. S-a depus un efort pentru ca traducerea să fie clară pentru cititor, chiar și în cazurile în care corespondentul face aluzii la subiecte cunoscute de destinatar, dar nu și de cititorul scrisorii.

Desigur, traducerea nu se face întotdeauna cuvânt cu cuvânt (traduttore - traditore; este o mare adevăr). Am tradus scrisorile în alte limbi, deși cititorii mai culți au adesea cunoștințe extinse de limbă. Cred că cele două tabele dinaintea indexurilor ghidează și facilitează suficient cititorul, și mai ales cercetătorul, în căutările lor. Primul dintre tabele oferă alfabetic numele corespondenților, precum și informații referitoare la fiecare scrisoare. Al doilea pornește de la anul în care a fost scrisă scrisoarea, cu informațiile necesare din nou.

Următoarele sunt indexuri ale persoanelor (grecești și străine), lucrurilor (grecești și străine) și cuvintelor grecești particulare care sunt menționate în anumite scrisori. Indexul lucrurilor include subiecte, titluri ale unor opere literare mai vechi, titluri ale instituțiilor, simpozioanelor, companiilor, colecțiilor etc. Nu au fost incluse în indexul lucrurilor titluri ale operelor literare contemporane sau titluri de lucrări, cărți de cercetare sau publicații. Tot ce este relevant și care nu este înregistrat este oferit în indexul numelui.

(din prefata autorului)