Viața lui Ioan Kapodistrias a fost unul dintre subiectele care nu m-au atras. Au fost implicați atât de mulți și s-au publicat atât de multe lucruri despre activitatea politicianului din Corfu, încât credeam că nu se mai putea spune nimic nou despre el.

Deodată mi-am amintit de ceva ce a scris celebrul istoric englez A. J. P. Taylor, cu câțiva ani în urmă, comentând despre cartea lui John Plamenatz despre marxismul german și comunismul rus, că nicio lucrare istorică serioasă nu putea fi realizată înainte de 1850, când au început să existe statistici exacte.

Și adăuga: „Statistica era totuși atât de defectuoasă, încât unii au exclus posibilitatea unei istorii indubitabile înainte de explozia celui de-al doilea mare război” (A. J. P. Taylor, „Europe: Grandeur and Decline” Penguin Books, 1967, p. 135).

Această observație m-a făcut să-mi revizuiesc opiniile și să mă apropii de tema vieții lui Kapodistrias cu mai multă optimism. Recunosc că nu am fost dezamăgit de cercetarea pe care am făcut-o, care mi-a arătat că multe dintre lucrurile publicate erau inexacte și că multe aspecte ale vieții Guvernului, așa cum l-a numit Costas Palamas, mi-au fost necunoscute.

Și am decis să continui. Dacă am făcut bine sau rău, cititorii vor judeca.