Totuși, Cronica unui anunțat deces este, înainte de toate, o creație precisă și eficientă de orologerie. Evenimentele care se învârt în jurul morții lui Santiago Nasar în zorii zilei următoare eșecului căsătoriei lui Bayardo San Román cu Ángela Vicario sunt reconstituite unul câte unul de narator, care adaugă de fiecare dată, prin mărturiile protagoniștilor, informațiile necesare pentru a ridica zidul echilibrat, pentru a menține curiozitatea cititorului aprinsă și pentru a crea un nucleu narativ ambițios, hrănit de polifonie. Din vocile tuturor celor care, ani mai târziu, își amintesc, mărturisesc sau ascund un detaliu nou al crimei, o nuanță care completează tragedia. Pentru că, în cele din urmă, Cronica unui anunțat deces este și ea o tragedie modernă. Personajele sunt împinse la acțiune de forțe pe care nu le controlează.
Frații Vicario, asasinii, sunt obligați să-și urmeze destinul, care este să spele onoarea surorii lor, ucigându-l pe Santiago Nasar. Totuși, niciunul dintre ei nu vrea să o facă și, după cum spune naratorul, „au făcut mult mai mult decât și-ar fi putut imagina cineva pentru a-i împiedica să-l omoare, și nu au reușit”. Colonelul Aponte, primarul, avertizat de vocile celor din jur, îi dezarmează. În zadar, deoarece este prea devreme și frații au timp să înlocuiască cu reticență cuțitele.
