Lucrare tehnică și filozofică prin care se dezvoltă științific legile retoricii și fenomenele care decurg din acestea.

Carte III: Elemente externe și tehnica discursului retoric. Formularea lingvistică, ritmul, stilul. Aranjamentul corect al discursului. Observații de vârf cu privire la istoria și principalele caracteristici ale limbii grecești.

Aristotel, fiul medicului Nicomah, s-a născut în Stagira în 384 î.Hr. Informațiile despre primii săi ani de viață sunt extrem de rare. La vârsta de șaptesprezece ani a mers la Atena pentru a studia la Academia Platoniciană. Acolo a rămas douăzeci de ani, din 367 până în 348 î.Hr., când a murit Platon. Atunci Aristotel a plecat la Assos în Troia și, după o ședere de trei ani acolo, a mers în Lesbos și apoi în Macedonia, unde s-a ocupat de educația tânărului rege Alexandru.

Când elevul său a urcat pe tron, Aristotel s-a stabilit la Atena și a înființat școala sa, Liceul. După moartea lui Alexandru (323 î.Hr.), șederea filosofului la Atena a devenit dificilă. A fost nevoit să caute refuge în Chalkida, patria mamei sale, unde a murit în 322.

Spirit universal, Aristotel a creat o vastă și valoroasă operă filozofică și științifică. Teoria cunoașterii, logica, teologia, fizica, biologia, psihologia, etica, filosofia politică, estetica sunt principalele domenii de cunoaștere pe care le-a investigat și studiat.

Alexandrinul Hermippos estima operele lui Aristotel la 400. Până la noi au supraviețuit liste care includ 143 de titluri de lucrări ale sale. Diogene Laertius estima numărul versurilor lucrărilor aristotelice la 44 de mii. Influența operei sale asupra formării gândirii mondiale a fost timp de secole, și rămâne, puternică.

[Extras din textul prezentării editorului sau ediției]