«Prin traducerea poemului Țara deșertă a lui T.S. Eliot, care este prezentată aici, Haris Vlavianos își asumă o provocare dublă și extrem de dificilă. Deoarece acest poem este unul dintre textelor fundamentale ale modernismului secolului XX și o lucrare majoră a literaturii mondiale, iar traducerea sa în română, ca Țară părăsită, este consacrată de prestigiu și strălucirea semnăturii laureatului Premiului Nobel George Seferis de 85 de ani. Este nevoie de curaj pentru a te confrunta cu o astfel de lucrare într-o limbă străină și a o traduce. Este nevoie de încredere în sine pentru a te compara cu un astfel de model solidificat în propria ta limbă și a te dovedi competent. Desigur, este nevoie în primul rând de muncă, deoarece fiecare cuvânt résonnează în multiple moduri și nu cedează cu ușurință. Este nevoie de cunoștințe și studiu pentru a susține propuneri noi. Este nevoie și de hotărâre, deoarece totul ar putea fi spus altfel. Și, bineînțeles, este nevoie de talent pentru a combina toate acestea și a le face să sune corect. Toate cele de mai sus sunt prezente la Vlavianos. Și la această provocare dublă răspunde atingând două obiective: Pe de o parte, ne oferă o interpretare a unei capodopere într-un limbaj modern, acceptat în limba noastră – ca poet. Pe de altă parte, cu introducerea sa instructivă și comentariile și notițele informative pe care le oferă, ne oferă un cadru în care putem încadra lucrarea în detaliile sale pentru a înțelege diferitele sale aspecte, dar și pentru a percepe posibilele neînțelegeri din traducerile anterioare – ca filolog cercetător. Și toate acestea împreună reînoiesc percepția textului și întăresc plăcerea lecturii.
Sfaturi pentru cititor: să se lase purtat de stimularea curiozității pe care o va provoca noua traducere a titlului, ca Țară sterpă (care evocă cu acuratețe senzația unui loc care nu poate susține viața – tema centrală a poemului), și să pornească într-o explorare acolo, care îl va răsplăti». Miltos Fragkopoulos
«Într-o prelegere de la Universitatea Harvard, la mulți ani după publicarea Țării sterpe, Eliot a susținut că poemul său constituia un fel de eliberare personală, un răspuns („plângere ritmică” cum o numește) la impasul existențial în care fusese prins atât lumea, cât și el însuși. Poate, scriind Țara sterpă, Eliot a reușit să găsească temporar eliberarea dorită, să iasă din “fundătura” în care se afla, așa cum a spus el însuși, în acea perioadă. Spun „poate” și „temporar”, deoarece ulterior, după cum se știe, o va căuta într-un teren mai solid – în credință și în apartenența sa la Biserica Catolică. Totuși, un lucru este cert: cu Țara sterpă și Hugh Selwyn Mauberley de Ezra Pound, poezia engleză ieșea din propria sa “fundătură” și pătrundea dinamic într-o nouă eră, cea a modernismului». Haris Vlavianos
«Țara deșertă a lui T.S. Eliot, epopeea fragmentară a “secolului extremelor”, textul fondator al unei epoci târzii, într-o nouă traducere, o traducere cu adevărat nouă, de Haris Vlavianos. În mâinile sale, odinioară țara părăsită se reînvie ca Țară sterpă – este cea mai fertilă Țară sterpă pe care am citit-o vreodată – o traducere care echilibrează cu măiestrie între curaj și o extremă umilință în fața originalului, îndepărtând păienjeniile traductologice din fiecare colț al textului și adăugând o voce modernă intensă în lanțul tradiției eliotiene». Orfeas Apergis
«Țara sterpă este cel mai important poem al lui Eliot; a influențat decisiv evoluția poeziei în secolul XX». Frank Kermode
«Țara sterpă este capodopera supremă a lui Eliot». E. M. Forster
«Eliot este, fără îndoială, cel mai bun poet care scrie în limba engleză». Ezra Pound
9 Coins
Pentru a câștiga Skroutz Coins, alătură-te Skroutz Plus și acceptă termenii programului de recompense.