Pe de o parte, avem lumea mic-burgheză a comerțului, a realității pământești. Orizonturile sale sunt închise, limitate, gândurile sale sunt ancorate în realitate, valorile sale sunt practice și utilitariste.

Și pe de altă parte, strălucește orbitor lumea caleidoscopică a artei, a imaginației, a setei nestăpânite de viață. Balzac descrie minunat cele două lumi atât de opuse între ele.

El înțelege și iubește toți eroii săi, și mai ales pe Augustin, frumosul și nevinovatul creatură al cărei singur tezaur este inima îndrăgostită.

[Fragment din textul de pe coperta din spate a ediției]