Problema redării Celuiălalt, dar și interacțiunea dintre traducere și cultură, a stârnit în prezent o atenție deosebită în gândirea traductologică.

Dezvăluirea dimensiunii culturale a fenomenului traducerii a avut un impact decisiv în revitalizarea radicală a discursului despre traducere și a condus, în ultimele decenii, la o redefinire a însăși naturii fenomenului traducerii.

Prezenta carte are ca scop studiul modului de redare a elementului cultural care este înregistrat într-un text destinat traducerii, schițând, în același timp, relația care există între fenomenul traducerii și conceptul de cultură.

Întrebările care apar în abordarea subiectului sunt numeroase și de natură diferită: cum este definită cultura, care este relația sa cu limba și traducerea, în ce mod semnificația culturală a textului original poate deveni accesibilă cititorilor traducerii, în cazul în care traducerea exactă se dovedește insuficientă, ce fel de factori ghidează traducătorul în alegerile sale, pe baza căror criterii sunt selectate metodele de traducere adoptate, ce semnifică la nivel ideologic diversele strategii de traducere și care sunt posibilele lor efecte asupra culturii gazdă, care este rolul tipului de text în redarea elementului cultural, există o metodă care să fie mai indicată decât altele?