Ioana Carystianis, cu oralitatea narațiunii sale și nucleele esențiale de viață pe care le alege, ne conduce într-o aventură a autocunoașterii prin râs, sarcasm și lacrima eroilor săi. Scriind, dacă nu înregistrând fidel, vieți și povești, reînvie personaje pe care le vedem zi de zi, personaje pe care nu putem sau nu rezistăm să le vedem.

Și aceste imagini, aceste personaje prind viață, vorbesc, se destăinuiesc, spun povești care se desfășoară cu măiestrie pentru a ne învălui în magia lor. (Pepi Rigoopoulou)

Arheologul iubitor de lucruri mici și umile, admiratorul aviatorilor, visătoarea fidelă și neclintită a revoluției, oameni sfâșiați și sfâșietori ne atrag în disperarea lor joasă. Soluțiile pe care le oferă sunt familiere: un copil, Partidul, tehnologia, arta, visul, visele... Sunt oameni ai noștri, pe care putem să-i îmbrățișăm și să plângem împreună cu ei. (Giorgos Pavlakis)