Ah, vai, vai, dragostea mea, vai,
dulceața mea Memo, frumoasa mea Memo…*
Această melodie pasională, plină de dor, îmi vine în minte în timp ce lama ascuțită îmi taie gâtul. Simt pielea arzând la atingerea cuțitului și sângele picurând din rană. Este suficientă o singură mișcare a lui pentru a aluneca complet și a mă tăia ca pe un țap. Poate că mâna murdară, închisă la culoare a țiganului care ține lama ascuțită este cea care aduce cuvintele turcești pe buzele mele. Poate că este mirosul lui care miroase a usturoi, rachiu și opiu. Poate că sunt blestemele pentru necredincioși pe care le aud pretutindeni în jurul meu de la țiganii înarmați. Poate că este pur și simplu mirosul înfiorător al Turciei furioase care a pătruns în sufletul meu delicat.
