Ce este, de fapt, Arcadia? În ce dimensiuni se întinde, dincolo de literatură, poezie, operă și peisagistică? Este, la nivel simbolic, o căutare fără sfârșit care atinge limitele utopiei sau reprezintă poate o propunere pentru viitor, care include misterul atemporal al unei transformări interioare?

Simbolismul sugestiv al acestei regiuni arhetipale, situată în centrul Inimii, se prezintă ca un fir subțire între trecut și viitor. Pentru a-i găsi originea, trebuie să ne întoarcem în vremurile străvechi, la rădăcinile comune ale științei și spiritului, la legăturile preistorice dintre Epoca Maternală a preistoriei și rădăcinile religiei Orfic-Dionysiene.

Primul volum din Istoria și Filozofia Idealului Arcadian, intitulat Căutând Arcadia, este rodul unei călătorii spirituale, dar și ecoul unei locuri ancestrale. Începe cu primul Teatru Inițiatic al Arcadianilor în Kos, continuă cu influența arhetipalei Arcadia în Alexandria și se încheie cu tradiția necunoscută a Arcadismului în Roma.

În această cercetare, cu o excepțională simplitate și claritate, Ioannis Spiroploulos cartografiază regiunile neexplorate ale conștiinței umane, legând sensul profund al acestei idei de continuitatea istorică a unui imens mișcări, pe care s-a fundamentat Cultura Europeană.