Un mort forțat să revină la viață pentru a vindeca disperarea fratelui său, un miner care încearcă să-și ascundă singurătatea în întunericul galeriilor, un îmbălsămător care, transformând trupurile animalelor moarte, caută să compună corpul chimerei iubirii, liderul unei trupe de monștri care caută binecuvântarea zeilor uitați, un soldat macedonean care își dă seama că drumul lui de întoarcere trece mereu prin Hades.

Heroii Metamorfozei sunt chiar ei naratorii poveștii lor. Nu se spovedesc, pentru că nu cer iertare. Vorba lor este directă și revelatoriu sinceră, adresându-se nu altcuva, ci acelui străin familiar, propriului lor sine. Este un discurs care, ca o incantație magică, caută să transforme realitatea, să anuleze distanțele timpului, să împace sentimentul pierderii ireversibile cu nevoia de viață într-un prezent sufocant. Chiar și atunci când eșuează, puterea sa transfiguratoare nu slăbește. Pentru că în spatele tonalităților sale diferite, se profilează de fiecare dată adevărata sa natură: o invocare insistentă a iubirii.

„Papamarcos își deschide textul în percepția grecească antică asupra altorității, în problematicile reflecției, în dialogurile mortuare, dar și în întrebarea orientalească despre sine și celălalt. Astfel, el transformă mitul universal ca fundal arhetipal al culturii, în cadrul căruia se desfășoară de-a lungul secolelor discuția despre eu și celălalt, despre cele fizice și cele după fizice, despre viață și moarte.

[...] În cele din urmă, transformă limba modernă grecească, îmbinând multiplele sale niveluri, istorice și culturale, având ca ax interconexiunea genurilor, de la poezie și ritmul său în teatru și răsturnările acestuia.”   Titika Dimitroulia, Kathimerini

„Este o colecție puternică și solidă de povestiri scrisă de Demostene Papamarcos, care are ceva din renunțarea plină de furie a lui Marios Hakkas, ceva din întunecimea atmosferică a lui Giannis Skarimpas.”   Grigoris Bekos, To Vima

„Excepționala (nu pot găsi alt cuvânt) colecție de povestiri a lui Demostene Papamarcos conține 12 povești scurte, care au mai mult 'suc' decât 12 romane scrise de autori greci moderni. [...] Povestiri care străbat rapid timpul și spațiul ca imagini în mișcare ale unui videoclip de excepție.”   Agis Athanasiadis, Librofilo