Ioan Hrisostom, în secolele IV-V d.Hr., în predicile sale (Antiohia și Constantinopole) a folosit imagini din viața cotidiană a epocii sale. Printre informațiile pe care ni le oferă, face referiri detaliate la casa proto-bizantină (arhitectură și decor).

Sunt descrise case peristile-domus (cu atrium, săli de recepție-triclinium, grădini, porticuri, spații auxiliare, dormitoare și gineceum), locuințe cu mai multe etaje, case de țară, locuințe simple, căsuțe și magazine-tabernae.

De asemenea, primim informații despre decorul de perete (marmură arabescă, colorare, fresco-uri, portrete și imagini ale sfinților, mozaicuri, draperii și „tapiserii”), cel de pe podea (marmură, mozaicuri, covoare) și decorul de pe tavan.

Mobilierul casei proto-bizantine era bogat: paturi, paturi de relaxare-stibadia, canapele, mese, scaune, taburete, cutii (cufere) și dulapuri. Descrierile sunt detaliate în ceea ce privește modul în care se serveau la masa și se distrau la simpozioane.

În casa proto-bizantină se foloseau diverse vase, metalice și ceramice, precum și elegante vase de argint și aur: vase de gătit, recipiente pentru depozitare și transport, vase de masă, vase pentru îngrijirea personală, vase portabile pentru încălzire și lumânări.

Casa aristocratică proto-bizantină era construită și decorată după modele greco-romane, însă treptat se abandonează tematica mitologică în decor și apar simboluri creștine, care devin predominante.