A fost odată ca niciodată, la marginea îndepărtată a Mediteranei, o insulă atât de frumoasă și atât de albastră, încât mulți călători, pelerini, cruciați și negustori s-au îndrăgostit de ea și fie nu au vrut să o părăsească niciodată, fie au încercat să o tragă cu frânghii de cânepă și să o aducă înapoi în țara lor.
Legende, poate. Dar legendele există pentru a ne spune ceea ce Istoria a uitat. Au trecut mulți ani de când am mers în acel loc cu avionul, cu o valiză din piele moale neagră, cu scopul de a nu mă mai întoarce. De atunci am adoptat o altă țară, Anglia, unde am crescut și m-am maturizat, însă nu trece zi fără să tânjesc să mă întorc înapoi. În țara mea. Trebuie să fie încă acolo unde am lăsat-o, să se înalțe și să se scufunde cu valurile care se sparg și spumează pe țărmurile sale aspre. Acolo unde se întâlnesc trei continente – Europa, Africa, Asia – și Levantul, regiunea vastă și inaccesibilă, complet dispărută de pe hărțile de astăzi.
O hartă este o reprezentare bidimensională cu simboluri arbitrare și linii gravate care decid cine va fi dușmanul nostru și cine prietenul nostru, cine merită dragostea noastră și cine ura noastră și cine pur și simplu indiferența noastră.
Cartografia este un alt nume pentru povești spuse de învingători. Pentru poveștile spuse de învinși nu există nume.
fii primul care lasă un comentariu