În cartea ce vă stă în mâini sunt prezentate texte alese ale profesorului Ioannis Koumaris având ca subiect poporul grec. Profesorul Ioannis Koumaris (1879-1970) a fost pionierul fundamentării Antropologiei Fizice în Grecia și cel mai important antropolog fizic grec din prima jumătate a secolului XX, precum și o personalitate științifică de calibru internațional.

Descoperirea structurii ADN-ului de către James Watson și Francis Crick în 1953 a condus la dezvoltarea graduală a geneticii, care deschide astăzi noi orizonturi în studiul atât al indivizilor umani, cât și al grupurilor umane.

Studiile ulterioare atât din antropologia fizică, cât și din genetică au confirmat concluziile lui Koumaris, atât în ceea ce privește „autochtonia” grecilor, cât și existența unui „miez” populațional al grecilor, distinct atât de slavii, cât și de turci. Din această perspectivă, conceptele profesorului Ioannis Koumaris reprezintă o piesă interesantă în parcursul istoric al formării cunoașterii științifice despre națiunea greacă și, în consecință, despre autoidentitatea noastră națională.

Teoria „rasei indo-europene” era considerată de Koumaris o „eroare colosală”, deoarece reunea într-o „rasă” tipuri antropologice complet diferite (de exemplu englezi, greci și indieni), în timp ce, în esență, era vorba despre „omoglotație” a unor rase diferite.

Mai mult, în perioada interbelică nu împărtășea teoriile rasiste ale epocii despre rase „superioare” și „inferioare”, respingea teoria rasială nazistă și denunța barbaria manifestată de naziști împotriva evreilor. În general, susținea că Antropologia Fizică trebuie să rămână neutră și apolitică, subliniind că fanaticismul religios nu trebuie în niciun caz înlocuit de fanatismul rasial.

Sublinia că de-a lungul veacurilor nicio „rasă” nu a rămas complet „pură” de amestecuri „străine”, însă considera că există o „stabilitate curentă”, adică un miez vechi de secole, un nucleu rasial dominant, care păstrează unitatea caracteristicilor biologice și psihologice ale „rasei”. Koumaris susținea că grecii pot fi considerați, pe lângă o națiune aparte, o „rasă” distinctă, deoarece se disting fizionomistic de alți europeni (de exemplu ruși, englezi etc.) și au o coeziune biologică și similaritate psihică veche de secole.