Și de această dată, o spun cu toată seriozitatea… Câteva cuvinte din partea mea. Eroii acestui volum sunt vorbăreți, au multe de spus, să nu adaug și eu la fel de multe. Oricum, această carte poate fi caracterizată de la paradoxală până la tragică. A început într-o dimineață; chiar când hotărasem să stau o perioadă îndelungată departe de calculatorul meu, să intru într-o… pauză prelungită… Ora cinci dimineața, deschid ochii și îl văd pe soțul meu uitându-se la mine, și, cum era firesc, m-am îngrijorat foarte tare… Vă redau dialogul exact așa cum s-a desfășurat, ca să nu aveți nelămuriri. „Giorgos, de ce nu dormi?” „Toată noaptea m-am gândit… Mi-a venit o idee pentru o carte!” „Vei scrie o carte?” „Nu! Tu o vei scrie! Mi-a venit privind reclamele pentru cei care cumpără bijuterii! Imaginează-ți, deci, o femeie care intră într-un astfel de magazin și poartă o bijuterie pe care o recunoaște bijutierul. A fost făcută de cineva din familia lui… probabil… Nu sunt sigur… Dar această bijuterie are o poveste!” încheie el. „Ce părere ai?” Pe măsură ce vorbea, somnul și decizia de a lua o pauză au dispărut!
„Ți-a plăcut!” constată mândru. „Și acum e rândul tău să rămâi trează! Noapte bună!” S-a întors pe o parte și a adormit în timp ce eu… Așa s-a născut în mintea mea Scrisoarea de aur. Trebuie să vă mărturisesc că această bijuterie există. Este un cadou de-al lui, o comandă specială, care din păcate, din cauza unui furt, nu mai este în posesia mea! Romanul, însă, este acum în mâinile voastre! Al doilea adjectiv cu care am caracterizat această carte este tragică… A fost întreruptă brusc, când cel care mi-a dat ideea s-a îmbolnăvit grav. Acum știți, v-am anunțat și asta, împreună cu toate celelalte care mă privesc. Am spus: Tu și cu mine avem o altă relație, pe care o onorați și eu o onorez. De aici pot să vă spun încă ceva: Niciodată în viața mea nu m-am speriat atât de tare… Odată cu el a fost în pericol să dispară motivul pentru care exist eu însămi… Important este că suntem bine.
