5 cărți pe care trebuie să le citești cel puțin o dată în viață
5 cărți pe care trebuie să le citești, nu pentru a impresiona, ci pentru a te bucura!
Cu toții am auzit de „clasicele” pe care trebuie să le fi citit: pe Dostoievski, pe Woolf, pe Proust — cărți care par trofee în bibliotecă, dar pe care puțini le-au citit cu adevărat până la capăt. Articolul de aici nu este despre aceste cărți.
Aici vei găsi cinci recomandări care nu apar des în listele „canonului literar”. Nu sunt neapărat literatură „înaltă”, nu sunt pretențioase și, cu siguranță, nu ai nevoie de o diplomă în filologie ca să te bucuri de ele. Sunt cărți pe care le începi și nu vrei să le lași din mână. Pe care le citești în cafenea, în metrou, chiar înainte să adormi — nu ca să spui că le-ai citit, ci pentru că, pur și simplu, te-au captivat.
Da, poate fi puțin un guilty pleasure, dar știi ceva? Nu există nimic mai autentic literar decât să citești ceva care te face să simți.
1. Și n-a mai rămas nimeni – Agatha Christie
Dacă urmează să citești un singur roman polițist în viața ta, să fie acesta. Îl recomand din toată inima, pentru că este cât se poate de aproape de perfecțiune în genul său. Mister clasic de tip locked room – zece necunoscuți adunați pe o insulă izolată încep să moară unul câte unul în moduri care amintesc de o poezie pentru copii. Criminalul? Unul dintre ei.
Și de aici începe adevărata joacă. Agatha Christie nu scrie doar romane polițiste bune. Este regina genului — iar acesta este cel mai bun al ei. Atmosfera, ritmul și plot twist-ul (cum se spune și pe la mine prin sat) te vor face să iubești romanele polițiste, chiar dacă ai crezut că nu sunt „pe stilul tău”.
Nu e întâmplător că este una dintre cele mai citite cărți din lume.
"Acum mai era doar un singur soldat mic, s-a dus și s-a spânzurat și nu a mai rămas niciunul."
Zece străini ajung pe Insula Soldatului, o mică insulă de pe coasta Devonului. Toți au fost invitați la singurul conac de pe insulă de un gazdă misterioasă.
În timp ce se adună pentru cină, un disc de gramofon începe să cânte, iar vocea gazdei invizibile îi acuză pe fiecare că ascund un secret vinovat. Înainte ca noaptea să se termine, unul dintre ei cade mort. Ceilalți își dau seama cu groază că sunt prinși pe o insulă pustie, cu un criminal printre ei. Un criminal care se pregătește să lovească din nou... și din nou...
Cea mai ingenios concepută lucrare a lui Christie, tradusă în peste cincizeci de limbi. În 2015, a fost votat într-un sondaj internațional ca fiind cel mai bun roman al ei. Este cel mai mare bestseller din literatura de crimă din toate timpurile.
2. Casa de lângă râu – Lena Manta
OK, recunosc: am citit-o. Și nu doar am citit-o — am înghițit-o. Poate mi-e puțin rușine să spun asta public (scuze, Lena), pentru că știi cum e… toți pretind că citesc doar Kazantzakis și Hemingway, dar adevărul este că această carte te prinde.
Cinci surori, o casă lângă un râu, o mamă care le-a crescut cu de toate, iar viața lor se desfășoară pagină cu pagină, cu iubiri, greșeli, alegeri și secrete. Lena Manta are acest dar: scrie într-un mod care te face să-ți pese de personaje ca și cum ar fi prietenii tăi. Nu se preface, nu se dă mare — și totuși, te lovește acolo unde nu te aștepți.
O recomand pentru că mi-a plăcut. Pentru că m-a făcut să-mi amintesc oameni, situații și sentimente pe care le pusesem în sertar. Și pentru că, uneori, ceea ce ai nevoie nu este o mare epopee literară, ci o poveste care vorbește.
Viața nu se termină. Ea curge mereu ca un râu. Dacă nu ții vâslele strâns, barca ta va deveni o crenguță, plutind fără direcție în apele sale tulburi. "Viața este ca râul care curge chiar acum în fața noastră. Te duce ușor și te trage oriunde merge. Așa cum un râu nu se întoarce, nici tu, dacă te ia cu el, nu vei putea să te întorci… Privește mereu râul… Nu-l lăsa să te ia cu el…" Melissanthi, Ioulia, Aspasia, Polyxeni și Magdalini cresc împreună cu mama lor într-un sat de pe Muntele Olimp, lângă un râu. Ceea ce își doresc toate cele cinci este să experimenteze viața departe de casa familiei. Și vor reuși! Soarta le va trimite în cele patru colțuri ale orizontului, transformând visul în realitate. Doar că, uneori, visele devin coșmaruri care bântuie și urmăresc… Cinci femei, cinci vieți uimitoare, pline de dragoste și răsturnări de situație, în timp ce casa de lângă râu așteaptă cu răbdare ceea ce știe că se va întâmpla.
3. Când corpul spune nu – Gabor Maté
Una dintre cărțile mele preferate — și una dintre acelea pe care nu le uiți ușor. Gabor Maté a fost criticat, mai ales pentru că leagă stresul cronic și viața emoțională reprimată de bolile autoimune și de alte afecțiuni grave. Eu, însă, am găsit cartea cutremurător de revelatoare.
Pornind de la povești reale ale pacienților și cu o mare doză de empatie, vorbește despre ceva ce, în adâncul nostru, cu toții înțelegem: că trupul nostru vorbește — și, când nu îl ascultăm, la final strigă.
Disclaimer: Dacă ai health anxiety (eu am), îți spun cu mâna pe inimă că în carte sunt menționate multe boli grave. S-ar putea să îți fie greu — dar pentru mine nu a funcționat ca trigger. Dimpotrivă. Am simțit că m-a ajutat să mă înțeleg mai bine pe mine și corpul meu.
O recomand, nu pentru că are „toate răspunsurile”, ci pentru că îți poate oferi câteva întrebări foarte utile. Și asta, uneori, este cel mai important lucru.
În bestsellerul internațional Când corpul spune nu, Gabor Maté explică ce este stresul ascuns, cum ne conduce acesta la o serie de boli – și, cel mai important, cum ne putem vindeca. Poate o persoană să moară literalmente din cauza singurătății? Sunt emoțiile reprimate legate de Alzheimer? Există așa ceva ca „personalitatea cancerului”?
Descoperirile științifice moderne confirmă înțelepciunea antică: emoțiile afectează în mod critic sănătatea noastră. Emoțiile reprimate cauzează stres, care la rândul său este cauza principală a multor afecțiuni.
Dr. Gabor Maté este un expert în traumă, dependențe și stres. În această lucrare, el se bazează pe cercetări revoluționare, precum și pe poveștile adevărate ale pacienților săi, pentru a examina rolul pe care stresul ascuns îl joacă în debutul unei serii de boli, cum ar fi bolile de inimă, diabetul, sindromul de colon iritabil, scleroza multiplă, artrita, cancerul și o gamă de boli autoimune. În plus, autorul merge un pas mai departe prezentând cele 7 Reguli ale Vindecării, care ne ghidează de la stadiul de Acceptare la cel de Autonomie.
Cu compasiune și înțelepciune, în această carte, Gabor Maté reintegrează conexiunea minte-corp în centrul medicinei și ne arată cum să ne protejăm sănătatea.
4. Singurătate fără margini – Kristin Hannah
Da, Kristin Hannah a scris Privighetoarea, a scris și Licuricii. Dar plânsul pe care l-am vărsat la Singurătate fără margini nu l-am mai vărsat cu nicio altă carte. Vorbim despre foarte mult plâns — genul „mă opresc din citit ca să-mi suflu nasul”.
Și o să-mi spui: draga mea, ai zis că ne vei recomanda cărți ca să ne bucurăm de ele — nu ca să ne distrugi. Ei bine, cine a spus că una o exclude pe cealaltă? Dacă o carte te face să simți atât de intens, atunci face ceva bine.
Povestea se desfășoară în Alaska sălbatică și înghețată a anilor ’70, într-un peisaj la fel de frumos pe cât este de periculos, la fel ca oamenii care îl locuiesc. Este o poveste despre familie, frică, iubire și supraviețuire — atât fizică, cât și psihică.
O recomand pentru că m-a zdruncinat din temelii (în sensul bun). Și pentru că este una dintre acele cărți care, când le închizi, simți că ai trăit ceva.
„Aici, o femeie trebuie să fie tare ca oțelul… Aici, ai voie să faci o singură greșeală. A doua te va ucide!” 1974. Ernt tocmai s-a întors din Vietnam, unde a fost prizonier de război, și nu reușește să se stabilească în niciun loc de muncă. Când moștenește o casă în Alaska, vede o oportunitate de evadare și se mută acolo cu soția și fiica sa adolescentă. Totuși, adaptarea la noua realitate este dificilă, chiar dacă comunitatea locală îi primește cu căldură. Frigul insuportabil, foamea și întunericul permanent al iernii scot la iveală ce e mai rău în Ernt, care se dezlănțuie violent asupra Corei, soția sa. Ea încearcă cu dinții și unghiile să țină familia unită și să o protejeze pe Leni, adolescenta care, în ciuda condițiilor dure, trăiește prima dragoste… O poveste epică despre supraviețuirea umană și dragostea tânără care înflorește împotriva adversităților vieții. Un roman cu nuanțe kafkiene, care emană simultan speranță și forță. #1 New York Times Best Seller din prima zi de lansare „Combinând tragedia greacă antică cu o poveste de dragoste ca Romeo și Julieta, Hannah recreează cu detalii încântătoare viața locuitorilor din Alaska… The Great Alone este o realizare!” ―Kirkus Reviews Kristin Hannah a scris mai mult de douăzeci de romane, multe dintre ele ajungând pe lista de best seller-uri a New York Times. Fost avocat care și-a părăsit cariera pentru a deveni scriitoare, locuiește cu soțul și fiul ei în SUA. Romanul ei, The Nightingale, a devenit un best seller internațional cu vânzări de peste trei milioane la nivel mondial. Puteți afla mai multe despre ea la www.kristinhannah.com și pe Facebook.
5. Sapiens: O Scurtă Istorie a Omului – Yuval Noah Harari
Îl recomand pentru că îți schimbă complet modul în care vezi umanitatea — și, odată cu ea, și pe tine însuți. Harari ia toate acele „convingeri” pe care le avem în minte (ce este normal, ce este natural, ce este social, ce este fantezie — spoiler: multe dintre lucrurile în care credem sunt pură fantezie) și le întoarce pe dos.
Este o privire revoluționară asupra istoriei noastre, nu atât ca o înregistrare a faptelor, cât ca o deconstrucție a convingerilor care ne modelează — de la religie până la bani, stat, obiceiuri alimentare și de ce dăm scroll pe Instagram la 2 dimineața.
Bonus suplimentar: Dacă ți-e lene să citești — ok, citești articolul greșit, dar niciodată nu știi — există și în ediție de roman grafic.
Este o carte care deschide conversații, provoacă la reflecție și te face să spui „ah, nu m-am gândit niciodată așa”. Și pentru mine, asta este de la sine un motiv să o recomand.
Acum o sută de mii de ani, cel puțin șase specii "umane" populau pământul. Astăzi există doar una. Homo Sapiens, adică noi. Cum a reușit specia noastră să câștige lupta pentru dominație? Cum au ajuns strămoșii noștri vânători-culegători să construiască orașe și regate? Cum am ajuns să credem în zei, națiuni și drepturile omului? Să avem încredere în bani, legi și cărți? Să devenim sclavi ai birocrațiilor, programelor și modelelor de consum? Și cum va arăta lumea noastră în mileniile ce vor urma? Profesorul Yuval Noah Harari traversează întreaga istorie umană, de la primii oameni care au pășit pe pământ până la inovațiile radicale—și uneori distructive—ale Revoluțiilor Cognitive, Agricole și Științifice. Folosindu-se de o gamă vastă de științe (biologie și genetică, paleontologie și istorie, antropologie, sociologie și economie), el oferă răspunsuri originale, neașteptate și adesea amuzante la cele mai critice întrebări: De ce au fost oamenii capabili să se adune în populații uimitor de mari, în timp ce alte grupuri de primate nu depășesc o sută cincizeci de indivizi? Pentru că, spune el, talentul nostru pentru bârfe ne permite să formăm rețele în societăți care ar fi prea mari pentru relații personale între toți membrii lor, în timp ce "realitățile imaginate" pe care le creăm și le acceptăm—precum banii, biserica, companiile cu răspundere limitată—ne mențin în ordine. Cine a cultivat pe cine, oamenii sau grâul? Grâul… Deși conceptele sunt neobișnuite și complexe, proza abilă a lui Harari și umorul său amar, subversiv, tratează materialul care altfel s-ar putea preta la plictiseala academică. Până la urmă, cartea revine adesea la o altă întrebare: Toate aceste progrese ne fac viața mai ușoară și pe noi mai fericiți? Răspunsul s-ar putea să te dezamăgească.
fii primul care lasă un comentariu